Aşa cum spuneam şi ieri, am fost la o nuntă... prima de vreo doi ani încoace. Evenimentele s-au succedat aşa cum e obiceiul: căsătoria civilă, fotografiile (în şanţul Cetăţii Oradea de data aceasta), ceremonia religioasă (acolo nu m-am mai dus), şi petrecerea la restaurantul Palazzo. Neştiind unde e restaurantul ăsta (a fost prima oară cînd am auzit de el cu prilejul nunţii de ieri) am întrebat despre cum se ajunge la el. E pe drumul spre Cihei, aia pe care o foloseşti plecînd de la MacDonalds din Nufăru. După ce treci de centura oraşului e la cîţiva paşi.
Nu vreau să scriu (cel puţin pentru moment) despre cine s-a căsătorit sau alte detalii personale (deşi am fost cu aparatul foto şi am făcut poze), vreau să scriu despre impresia pe care mi-a făcut-o nunta asta. Poate că în următoarele zile voi pune şi pozele, voi vedea la momentul potrivit. Impresia generală a fost chiar bună, ca să nu spun de-a dreptul excelentă. Pentru început trebuie să menţionez că, impresie de primă vizitare, Restauratul Palazzo a fost amenajat chiar frumos, îşi merită din plin denumirea: aduce un pic aminte de decoraţiile palatelor din vechime.
Ce mi-a atras cel mai mult atenţia (în mod plăcut) a fost servirea de la restaurant: a fost excelentă, chelnerii erau cam tot timpul prin preajmă, grăbiţi să facă pe plac invitaţilor (adică să le umple paharele, să le servească felurilor noi de mîncare şi să ducă în bucătărie vesela deja folosită). La chestia asta le da 9 din 10... nu le dau nota maximă pentru că de vreo două ori mai rămăseseră cîteva chestii în farfurie şi aş fi preferat să le mănînc înainte de a fi luate. Nu-s prea mîncăcios, dar era vorba de nişte fructe - iar cu fructele chiar nu e de joacă: îmi plac şi dacă mi le iei de pe masă s-ar putea chiar să mă supăr.
A fost cea mai atentă servire din toate restaurantele la care am fost pînă acum prin România, foarte atipică cu majoritatea dintre ele.
Mîncarea a fost un pic cam multă şi servită un pic cam tîrziu (cel puţin din punctul meu de vedere). Cine naiba mai are chef de mîncare după ora 23? Spre final am văzut cîţiva oameni cam sătuli care mai degrabă se jucau cu mîncarea din farfurie decît să o înghită... dar asta e alteva.
Ce pot spune că nu mi-a plăcut deloc a fost muzica. În primul rînd a fost cam prea tare pentru dimensiunile sălii, aproape de nivelul de disconfort. Pe de altă parte, formaţia adusă s-a apucat că cînte melodii cunoscute (ba de-a lui Brian Adams, ba Holograf, dar şi mulţi alţii)... cunosc şi apreciez multe dintre melodiile intepretate aseară, iar cîntăreţul le interpreta de parcă ar fi fost strîns de gît pe unele dintre ele. Dacă cei de la Holograf ar fi auzit cum le cîntă melodiile probabil i-ar fi masacrat - şi n-ar fi fost crimă, ar fi fost chit. De-abia spre final oamenii au început "să-şi dea drumul" şi să încălzească atmosfera pe ringul de dans, dar am impresia că alcoolul a avut un succes mai mare în acest sens decît interpreţii...
Nu mă înţelegeţi greşit, atmosfera a fost bună. Chiar plăcută, în ciuda muzicii. Dacă mi se va mai oferi prilejul nu voi evita să trec pe la restaurantul Palazzo.



Editura Litera - carti online

Mitsubishi