Ieri senatorul Cătălin Voicu a fost arestat la penitenciarul Jilava şi internat la spitalul de acolo. Am apucat să văd secvenţe de pe posturile de ştiri avîndu-l pe senator ca subiect şi nu mi-a plăcut deloc. Imaginea pe care mi-au făcut-o reporterii a fost asemănătoare cu a unor hiene care dau roată unui animal în agonie, aproape de moarte, doar pentru a sări pe el şi a-l sfîşia la primul semn de slăbiciune. Comportamentul mass-mediei a ajuns să fie unul obsesiv, accentuînd un subiect pînă la epuizare şi chiar dincolo de ea. Ceea ce pentru unii este o meserie sau poate chiar un mod de viaţă este pentru alţii un semn clar de boală mentală. Iar comportamentul unora dintre reporteri este cel al unor bolnavi mental care n-ar trebui făcut public pentru că le dau idei rele celor mai influenţabili.

Mulţi de plîng de comportamentul rău al politicienilor, inclusiv (sau poate mai ales) reporterii şi cei de prin televiziuni, dar nici mulţi dintre ei, reporterii-jurnaliştii, nu sînt cu nimic mai prejos.

După cum v-aţi dat seama, însemnarea de acum nu-l are ca subiect principal pe Cătălin Voicu. Este despre el, dar acum scriu despre mass-media. Dacă tot am deschis acest subiect, mai trebuie să menţionez despre subiectivismul unei mari părţi din mass-media. Sau mai precis, lipsa lui. În mod normal reporterii şi jurnaliştii ar trebui să fie imparţiali, să prezinte evenimentele şi ştirile cu obiectivism, dar în România aşa ceva nu se prea întîmplă. Oameni ca Anca Florea, de exemplu, pe care am neplăcerea să o mai aud pe la Antena 3 dimineaţa uneori, cînd mai uit să schimb programul, îşi dau cu părerea (şi aia foarte nepotrivită sau greşită) atunci cînd ar trebui să şi-o păstreze doar pentru ei. Lista exemplelor poate continua, dar este prea lungă pentru a o menţiona aici. Mai menţionez doar un singur exemplu, foarte cunoscut: Monica Anghel şi emisiunea ei de dimineată de la Europa FM. Poate veţi spune că Monica Anghel este departe de a fi un reporter sau jurnalist, este pe partea de divertisment, dar problema (mea) este că îşi spune părerea pe un post de radio foarte urmărit. Ascult des Europa FM dar în ultimul timp nu le mai urmăresc emisiunea de dimineaţă pentru că m-am săturat de prostiile pe care le debitează personajul respectiv.

Voi ce soluţii aveţi pentru a aduce mass-media pe calea pe care ar trebui să o aibă într-o ţară normală? Soluţiile pe care le folosesc eu (de a nu-i urmări sau citi şi de a comenta la boacănele, uneori urîte, pe care le fac) sînt eficiente dar sînt potrivite doar pentru mine. Au prea puţin efect asupra celor a căror comportament ar trebui corectat.