Cît de adevărat este n-am de unde să ştiu... n-am fost niciodată fatalist şi probabil nici nu voi ajunge vreodată. Dar am găsit textul de mai jos într-un mesaj care mi-a fost trimis de cineva care (probabil) avea prea mult timp liber. Probabil fatalist de mult timp liber. 
Aparent am şi eu o insomnie fatalistă de vă public chestia asta la două diminaţa.
Nume şi prenume: D-nul/a „Numai mie mi se putea întîmpla!”
Data naşterii: 13.13.1970-1980 la ora 6 şi 66 de minute
Locul naşterii: la cît este de ghinionist pare să nu se fi născut între Carpaţi, ci sub ei.
Zodie: nefastă
Domiciliu: mare aglomeraţie urbană (scuzaţi-mi pleonasmul, dar prefer această exprimare întrucît „metropolă” mi se pare un pic prea simadicos pentru oraşele noastre)
Motto: „M-am născut şi de atunci lucrurile au început să meargă prost!”
Loc de muncă: la stat (aici avem 2 variante din cauza crizei: (a) la statul romîn sau (b) la statul acasă)
Ticuri verbale: „parcă e o făcută, de ce eu?, ştiam că va merge prost, azi iar e o zi proastă, aşa mi se întîmplă mereu, dar de ce tocmai mie?
Există însă şi cîţiva FATALIŞTI PROFESIONIŞTI care, în plus faţă de cei dezbătuţi pînă acum, posedă şi alte abilităţi de tipul: pot spune cu exactitate numărul de microbi de pe o telecomandă, tastatură, pahar de bar sau clanţă de uşă; ştiu sigur care este cel mai sigur mijloc de transport şi cîte victime au fost pe 2007, 2008 şi 2009 în accidente aviatice, feroviare şi rutiere; au în casă trusă de cutremur; poartă în geanta de zi cu zi un briceag, o foarfecă, plasturi, pastile, ace de siguranţă, lanternă…eventual şi o lanternă sau vestă de salvare etc.
PS. Pentru voi, pentru toţi fataliştii din lume, ştiu că vă e greu, dar HANG IN THERE!…pînă se va face o organizaţie ca cea a Alcoolicilor Anonimi, intitulată Fatalişti Anonimi, trebuie să ne descurcăm singuri…pentru că, da, trebuie să recunosc, şi eu sînt UNEORI o fatalistă!
Editura Litera - carti online
Mitsubishi
