Unul dintre evenimentele peste care am dat azi pe facebook mi-a atras atenţie într-un mod plăcut: este vorba despre o reprezentaţie de la Teatrul de Stat din Oradea. Ţinînd cont că 25 septembrie pică într-o duminică mă gîndesc să mă duc şi eu acolo.
| Ora |
25 septembrie · 19:30 - 22:30
|
|---|---|
|
|
|
| Locaţie |
Sala Mare a Teatrului Oradea
Piaţa Regele Ferdinand I, nr. 4-6
Oradea
|
|
|
|
| Creat de | |
|
|
|
| Mai multe informații |
<Un scripcar pe acoperiș… Sună nebuneşte, nu-i așa? Însă aici, în micuţul nostru sat Anatevka, s-ar putea spune că fiecare dintre noi suntem un scripcar pe acoperiş, încercând să încropească o melodie simplă şi plăcută, fără a-şi rupe gâtul. Nu e uşor, credeţi-mă. S-ar putea să ne-ntrebaţi „De ce staţi cocoţaţi acolo, dacă-i atât de periculos?” Ei bine, vă spun eu de ce: Anatevka e casa noastră! Şi cum ne păstrăm echilibrul? Asta v-o pot spune într-un singur cuvânt: tradiţia!>
Aşa începe „Scripcarul de pe acoperiş”, adaptarea după povestirea lui Sholom Aleichem „Fiicele lui Tevye” – unul dintre cele mai de succes musicaluri din toate timpurile. De la premiera din 1964, de pe Broadway, piesa a cunoscut nenumărate adaptări, înregistrând un succes fulminant atât în rândul publicului, cât şi în aprecierea criticilor. Ecranizarea piesei, din anul 1971, a avut şi ea un succes fulminant: a câştigat 3 premii Oscar, 2 Globuri de Aur şi încasări de peste 50 milioane de dolari. Piesa istoriseşte câteva întâmplări din viaţa lăptarului Tevye, în efortul acestuia de a-şi menţine familia unită prin respectul tradiţiei atotputernice în comunitatea evreiască din satul rusesc Anatevka. Deşi Yente, peţitoarea satului caută partide potrivite pentru primele trei fete din cele cinci ale familiei, Tzeitel, Hodel şi Hava îşi impun propria opţiune şi se căsătoresc din iubire, îndepărtându-se din ce în ce mai mult de tradiţie. Această scindare din rândul familiei lui Tevye va coincide cu un eveniment social cu impact major asupra societăţii ruseşti: comunitatea evreiască din sat devine ţinta pogromurilor şi, printr-o decizie a autorităţilor ţariste, este forţată să părăsească locurile natale şi să pornească într-o pribegie al cărei sfârşit e imposibil de prevăzut. Moştenirea culturală şi religioasă a secolelor de tradiţie se reliefează clar în „Scripcarul pe acoperiş” – un spectacol despre tradiţie, societate, religie şi mai ales, familie. SCRIPCARUL PE ACOPERIŞ de Joseph Stein, adaptare după povestirea lui Sholom Aleichem Muzica: Jerry Bock; Traducerea: Antoaneta Ralian Regia artistică: Korcsmáros György Decoruri: Vioara Bara; Costume: Amalia Judea Coregrafia: András Loránd; Dirijor cor:Iloc Ovidiu Distribuţia: Tevye: Richard Balint; Golde: Ioana Dragoş Gajdo; Tzeitel: Angela Tanko/Mihaela Gherdan; Hodel: Adela Lazăr; Hava: Alina Leonte; Shprintze: Anca Sigmirean; Bielke: Sânziana Vrabie; Yente: Elvira Rîmbu; Lazăr Wolf: Ion Abrudan; Motel: Pavel Sîrghi; Percik: Răzvan Vicoveanu; Fyedka: Ciprian Ciuciu; Poliţistul: Daniel Vulcu; Avram: George Voinese; Mordcha: Alexandru Rusu; Nahum: Andrei Fazecaş; Mendel: Florian Silaghi; Rabbi: Emil Sauciuc; Fruma Sara: Leţa Lidia; Bunica Tzeitel: Corina Cernea; Sasha: Andrian Locovei; Shandel: Mirela Niţă-Lupu; Săteni, Ruşi; Evrei: Ioana Dagău, Zentania Lacatoş, Anca Turcuţ, Mihaela Theodora Winter, Igor Lungu, Hortea Roland, Avrămuţ Diana, Dana Vereş, Adameţ Florin, Ciocan Andrada; Fazecaş Georgeta; Cora Dumitru, Dărăban Vasile Mircea, Dinicu Ciprian, Laza Ioana, Hannel Ecaterina, Cioara Cosmin, Seghedi Cristian, Sandro Daniel, Moldovan Liviu, Dan Amalia; Popa Măriuca, Mocanu Lavinia, Negrean Mariana, Rois Alexandru, Nicolae Segărceanu, Ciutak Miklos. Cu participarea orchestrei „Hakeshet Klezmer Band”- Ary Nagy Sandor, Trendler Iosif Vasile, Levi Nicolae, Saidler Andrei, Boros Petru, Boboia Marian; Pop Ilie, Chelu Florian; Pântea Ion |
Editura Litera - carti online
Mitsubishi
