Și nu doar pe medici, fenomenul probabil apare în toate domeniile de activitate solicitante. Pe motiv că oamenii nu știu sau nu pot să facă o pauză, să se deconecteze un pic (măcar pentru cîteva zile) de la nebunia din jurul lor.

10 repetări pe exercițiu? 20? Cîte serii și cîte exerciții faci înainte de a cădea lat de oboseală și a considera antrenamentul reușit? Cît de mult ai progresat în ultimele n luni (n fiind în întregime aleator) după o practică constantă și asiduă?

Spune-mi o chestie: tu, ca adult, ai de gînd să le spui (în sensul de a le impune) copiilor tăi perspectiva ta asupra lumii sau îi lași pe ei să descopere acest lucru? Ai de gînd să îi convingi să gîndească rațional sau le bagi pe gît mitologia urbană modernă?

Experimentul pe care Neil deGrasse Tyson l-a făcut pe seama copiilor săi poate fi replicat de toată lumea: lasă-i pe ei să descopere adevărata identitate a Zînei Măseluță.

Ce anume alimentează economia unei zone? Unii spun că nu este neaparat schimbul de produse și servicii, sau cheltuielile oamenilor, totul s-ar reduce la ceva mai mic și mai greu de observat: dopamina. În ultimii 4 ani Steven Kotler și Jamie Wheal au luat interviuri unui numă mare de persoane precum Elon Musk, Eric Schmidt și Amy Cuddy, echipa de inovații de la Nike, pe cei de la Navy SEAL și persoane angajate la sediul central al Națiunilor Unite. O concluzie pe care au tras-o este că cel puțin din oamenii ăia aveau o stare alterată a conștiinței pentru a-și mări inspirația, abilitățile și impactul. Cîștigul (fie că e vorba de un concurs, un proiect, niște bani în plus) și recompensa îi face pe oameni să se simtă bine, iar organismul le este inundat cu dopamină.

”Dacă vreau să aflu ce crezi pot să te întreb. Și poate te voi crede. Arată-mi calendarul și extrasul contului din bancă și-ți spun cum stă treaba.” Este o atitudine absolut normală: rezultatul contează mai mult decît ceea ce spui.

Orice ar spune unii, nu există limită de vîrstă pentru jocurile video. Poate n-ai chef, poate n-ai timp, poate ai găsit alte jocuri ceva mai interesante (precum făcutul și crescutul copiilor), dar nu prea există ”nu mă mai joc așa ceva” dacă ai fost vreodată pasionat de jocurile video.

Confortul te moleșește, te face moale. Confortul reprezintă stagnarea fiecărei persoane și civilizații. Nu vei găsi motive de evoluție și nici provocări (motive pentru a trăi mai bine) avînd o viață confortabilă.

Motive să eviți așa ceva? Dacă nu le găsești singur le vor găsi cei din jurul tău (dacă ești suficient de norocos să ai asemenea persoane prin preajmă). Conferința lui Bill Eckstrom nu te va motiva, dar cu ajutorul ei s-ar putea să înțelegi cîteva detalii (mai mult sau mai puțin) semnificative ale unei vieți în care te dezvolți constant.

Dependența și puterea merg mînă în mînă, dar dependența ar trebui tratată ca o boală - una evoluează nevăzută în multe situații: nu e nevoie să vii în fiecare zi beat sau drogat la slujbă sau la școală ca să fii considerat dependent.

Dacă ai citit titlul și ajungi să te întrebi ”care timp liber?” ori ”adică ar trebui să mai am și timp liber, doar pentru mine?” înseamnă că nu ești un administrator prea bun al propriilor activități. Opusul e la fel de valabil: dacă ai prea mult timp liber (și nu știi ce să faci cu el) fie ai devenit un expert în delegarea sarcinilor altor persoane, fie încă nu te-ai apucat de nici una dintre ele.

Dincolo de detaliile cotidiene, administrarea propriilor activități ține doar de stabilirea unor priorități cît se poate de clare. Fiecare săptămînă are 168 de ore pe care le umpli cu tot felul de chestii. Nu ai cum să obții mai mult timp, dar acesta este foarte flexibil: cu cît o activitate este mai importantă pentru tine cu atît îi aloci mai multă energie și timp. Poți foarte bine să înlocuiești cu ”n-am timp să fac asta” cu ”nu este ceva prioritar”.

Puterea și dependența merg mînă în mînă: dependența are o putere mare (copleșitoare chiar în multe cazuri) asupra oamenilor, iar puterea dă dependență (și corupe, dar asta e altă poveste).

Am dat de înregistrarea asta întîmplător (mi-a fost recomandată de Youtube în timp ce urmăream un trailer). Ce spune Arnold Schwarzenegger despre democrația americană și viitorul Statelor Unite este valabil și pentru democrația și viitorul României. Oarecum, cu deosebirile de rigoare (și-s mai mult de o grămadă). Mai ales c-a nimerit-o destul de bine: înregistrarea a fost înregistrată în ultima a lunii ianuarie 2017, cam timpul în care lucrurile începeau să se ”inflameze” pe meleagurile mioritice (diferența de fus orar e de cîteva ore),

Democrația nu este un sport cu spectatori. Adică trebuie să-ți miști curul de pe scaun sau canapea și trebuie să faci ceva pentru a trăi într-o democrație și a avea un viitor mai bun.

Dintre orașele românești pe care le-am vizitat doar în Timișoara am văzut (pe vremuri) table de șah instalate într-un parc pentru ca orice doritor să le folosească atunci cînd permite vremea. Indiferent dacă doritorii ăia sînt tineri sau pensionari ieșiți cu nepoții la aer curat.

Richard Overton este cel mai în vîrstă veteran din America. Într-un film scurt produs de Matt Cooper și Rocky Conly bătrînul fumător și consumator de whiskey dezvăluie cîteva secrete ale unei vieți lungi. Și e destul de amuzant, suficient pentru a-ți dori să ajungi pînă la vîrsta aia (cu sau fără tutunul și alcoolul de rigoare).

Pentru mulți dieta înseamnă doar o listă de mîncăruri pe care mănînci în anumite proporții și la anumite ore. Pentru alții (poate la fel de mulți) dieta implică schimbarea stilului de viață - știu de ce mănîncă așa și adaugă un scop sau un motiv important acelor noi obiceiuri (fie avînd legătură cu starea de sănătate sau nu).

Tradițional vorbind, dietele specifice anumitor zone de pe glob implică adoptarea unui anume stil de viață adaptat acelor condiții geografice care au dus la stabilirea acelor obiceiuri. Tu cît de des îți schimbi regimul aliimentar și de ce?

Povestea Juliei Menchavez este unică, dar nu e chiar atît de deosebită: toți dezvoltatorii de software are o întreagă viață de care nu știe nici o persoană din jurul nostru. Știi tu... cînd soția crede că ești cu amanta, amanta crede că ești cu soția și copiii, dar tu ai rămas să mai scrii niște linii de cod sau să instalezi aplicații de care s-ar putea să nu ai nevoie niciodată. Iar asta e cel mai insignifiant și mai aparte exemplu pe care-l pot da în acest moment. Asta dacă nu te apuci și de alte chestii, precum științifico-fantasticul și / sau kendo.

Povestea ta care este? Ești dispus să o împărtășești publicului.

Răbdarea se învață (a fi mai răbdător cu cei din jurul tău(, atenția se învață (a fi mai atent, mai conștient de sine și de mediul înconjurător și o perioadă mai îndelungată), o mulțime de chestii se învață cu timpul, iar asta înseamnă că trebuie să exersezi / să practici aceeași activitate o perioadă oarecare de timp, zi de zi, indiferent de ceea ce se întîmplă în jurul tău.

Într-o zonă cunoscută, fie și ea pe munte, în afara orașelor, nu ai nevoie de ajutorul tehnologiei pentru a te orienta (cu mai mult sau mai puțină ușurință). Dar ce faci într-o zonă în care nu ești foarte familar?

Tehnologia te poate ajuta, dar nu face totul în locul tău (cel puțin nu încă): bateriile se termină, semnalul de voce și date se pierde, etc. Reperele pe care ți le iei depind de configuranția terenului, momentul din zi și starea vremii, dar cel mai important e să nu ieși singur - este de preferat să ieși cu cineva care are deja mai multă experiență ca tine și, mai mult, cunoaște deja zona.

Unii ar zice că sărăcia este relativă: cineva care cîștigă o mie de euro pe lună e mai sărac decît cel care are în buzunare (sau în conturi) mai mult de un milion de euro. Dar acel cineva cu o mie de euro pe lună e mai bogat decît cel care cîștigă salarul minim pe ecomomie.

Alții ar zice că sărăcia apare atunci cînd nu-ți mai poți plăti facturile și abia ai cu ce să-ți cumperi de mîncare (și eventual întreținerea). Dar atîta vreme cît poți munci și cauți să cîștigi cît mai mulți bani făcînd ceea ce-ți place ai putea spune că nu ești sărac, doar ai probleme temporare cu banii. Despre sărăcie poate fi vorba doar atunci cînd nu mai poți să ieși din starea aia, cînd lipsa banilor se cronicizează și nu mai ești capabil să găsești o cale de a face rost de mai mulți. Cel puțin din punctul meu de vedere.

Plînsetele tupeistului de ieri de pe autostrada Soarelui și știrile de azi despre ger (sînt pline internet și televiziunile cu avertismente despre temperaturi foarte scăzute nu doar în România ci și în Europa (un val de aer polar a ajuns peste continent) mi-ai adus aminte de o discuție mai veche pe care am avut-o cu cineva: dacă n-ar mai exista apă curentă și electricitate în orașele mari (mai mult de 100 de mii de locuitori) în scurt timp ar ajunge aproape depopulate. Știu, știu, șansele de a se întîmpla așa ceva sînt relativ mici (probleme apar mereu, e inevitabil, dar nu se prea întîmplă să pice tot sistemul și să nu fie nimeni prin preajmă care să-l repare), S-a discutat de dragul discuției (”ce s-ar întîmpla dacă...?”).

Ce crezi că s-ar întîmpla dacă un oraș (sau două, sau trei) din România n-ar mai avea electricitate / apă curentă / căldură pe timp de iarnă? Cu cît ești mai pregătit să faci față condițiilor meteo cu atît ai mai mari șanse de supraviețuire, și nu mă refer doar la cunoașterea elementelor necesare supraviețuirii - cei mai mulți ar ceda în primul rînd psihic, cu mult înainte de epuizarea tuturor opțiunilor.

E 8 martie, ziua internațională a femeii, dar să nu te aștepți să vină din partea mea prea multe urări de ”la mulți ani!”. Sau, cel puțin, nu doar atît. Prefer mai degrabă ceva de genul ”cît mai multe succese și împliniri întinse pentru o perioadă cît mai lungă”, indiferent de domeniul de activitate pe care-l alegi în viață (ca meserie, ca pasiune, ca mod de viață).

Neil deGrasse Tyson o are ca invitată pe Mayim Bialik, neuro-cercetătoare (atunci cînd nu intepretează rolul precum Amy Farrah Fowler din serialul Big Bang Theory), și discută despre cum sînt portretizate femeile în domeniile științei.

Localnicii americani (”amerindienii”) depindeau de animalele din jurul lor într-o asemenea maieră încît au dezvoltat cu ele o relație spirituală. O perspectivă ce le lipsea coloniștilor europeni de suficient de multă vreme pentru a spune că mulți nu au avut-o niciodată (nici ei și nici strămoșii lor vreme de cîteva generații anterioare), o perspectiă ce le lipsește multora chiar și acum. Amerindienii foloseau carnea bizonilor ca mîncare, pielea pentru îmbrăcăminte și corturi, oasele pentru unelte și arme... totul pînă cînd ”civilizația” a venit peste ei și a omorît cîteva milioane bune de bizoni în doar cîteva decenii (mai puțin de un secol).

Subcategorii

Mod de viata - Budismul Zen

User Rating: / 1
PoorBest  
Mod de viata - Dan-Marius Sabău: 5.0 out of 5 based on 1 reviews.


JEmbedAll, the best Joomla native extension

Cumpără și descarcă JEmbedAll, cea mai bună extensie nativă Joomla pentru dezvoltarea site-ului tău!

Cutia cu surprize

Vinde și cumpără produse realizate manual (handmade) prin intermediul site-ului Cutia cu surprize.

kanji kendo

Vino și practică kendo la CS Ronin-Do Oradea

servicii în tehnologia informații

Oferim servicii de consultanță în IT, dezvoltare de site-uri și aplicații online.

web design consultanță software applicații

Dezvolt aplicații și realizez pagini web, așa că ai ajuns la locul potrivit dacă cauți pe cineva în domeniu IT, dezvolt extensii Joomla! și ofer consultață pe marginea activităților tale pentru eficientizarea acestora și implementarea sau dezvoltarea ulterioară a unor sisteme informatice care să-ți transforme afacerea într-o mașinărie bine unsă. Pentru informații suplimentare poți să mă contactezi.